Studenţi…
Studenţi, studenţi, studenţi… Oameni tineri ce se încumetă într-o lună sa trăiască cu 100 lei cu atâta splendoare, ca după nişte premiale fără bani. Se odihnesc când toţi muncesc, lucrează când toţi de odihnesc. Utilizatorii de bază ai stilourilor şi caietelor comune, care treptat se transformă în conspecte în adevăratul sens al cuvântului. Splendoarea şi mândria familiei, ce a fost în stare să ia tot ce e mai bun de la părinţi şi continuă să ia neîncetat.
Studenţii pot fi întâlniţi oriunde şi în orice timp al zilei. Treziţi-vă la ora cinci, deschideţi geamul şi priviţi în stradă. Nici un suflet. Doar măturătorul. E un student.
Vă duceţi spre nord. În tren veţi întâlni un viitor profesor, care vă serveşte ceaiul; în tundră - un viitor inginer, îngrijitor de vaci; puţin mai departe - un viitor medic ce vinde cireşe.
Vă duceţi spre sud. Simţiţi un miros?! Studenţii sunt în acţiune. Acest miros se numeşte “plăcinte molodvineşti”. Mâncarea preferată a fiecărui moldovean sau aproape a fiecăruia…
Studenţi. Numărul lor creşte odată cu trecerea în vigoare a facilităţilor pentru transport şi scade odată cu sesiunea.
Studenţi. Ei sunt peste tot, în toate ţările şi pe toate continentele. A fi student nu e o denumire, nici o profesie, este un fel de a fi. Posibil cel mai remarcabil.
Sursa: BOOM 2oo7
POO [2(2)] :: Incapsulare.Declaraţii de obiecte şi definiţii de clasă
POO. Curs #2(2) :: 15.09.2007
Incapsularea defineşte 2 aspecte:
1. combinarea proprietăţilor şi componentelor într-un tip abstract de date – clasă
2. definirea nivelului de acces către proprietăţile şi comportamentul obiectelor(Incapsularea datelor)
Există 3 nivele de protecţie a datelor în cadrul unui obiect:
- Private – variabilele şi funcţiile definite la nivel private sunt vizibile numai din interiorul clasei unde au fost declarate
- Protected – variabilele şi funcţiile definite la nivelul protected sunt vizibile atît în clasa în care au fost declarate cît şi în clasele derivate din clasa dată.
- Public – variabilele şi funcţiile membre definite la nivelul public pot fi accesate din oricare clasă(din întreaga aplicaţie).
Exemplu:
class ContBancar {
private:
int ID;
protected:
double sold;
Client *pClient;
private:
double GetDobânda
public:
double GetSold();
int SetClient(const Client & client);
…
};
private, protected, public – modificatori de acces.
Observaţie: În C++ un modificator poate fi aplicat la mai multe variabile şi funcţii.
În C#/Java pentru fiecare variabilă,funcţie trebuie de specificat modificatorul.
Declaraţie de obiecte
C#/Java
<Nume_clasa><nume_obiect>[=new<nume_clsa>(…)];
C++
1) <Nume_clasa><nume_obiect>;
2) <Nume_clasa>*<nume_obiect>[=new<nume_clasa>(…)];
Exemple:
C++ ContBancar cont1;
ContBancar *pCont = new
ContBancar();
C#/Java ContBancar = new ContBancar();
POO [2] :: Abstractizarea. Obiecte şi clase
POO. Curs #2 :: 15.09.2007
Definiţie: Un identificator este o expresie alfa-numerică care începe în mod obligatoriu cu un caracter alfabetic sau ‘_’ , nu poate conţine semne speciale.
Exemple: ContBancar, pi, k7, _var, m_szstr
class <Nume_clasă>{
<declaraţii_variabile_membre>
<declaraţii_functii_membre>
};
unde:
- <Nume_clasă> – un identificator;
- <declaraţii_variabile_membre> – secţiunea, în care se definesc proprietăţile obiectelor ce vor fi instanţiate în acestă clasă.
sintaxa:
- C++ <tip><nume_var>;
- C# / Java [<modificator>]<tip><nume_var>[=val_init>];
o nume_var – identificator
o tip – este un tip predefinit, sau definit de utilizator din limbajul de programare
o <modificator> - reprezintă un cuvînt rezervat care defineşte vizibilitatea variabilei din exterior
Observaţie1: La declararea unei variabile_membre în C++ nu se permite iniţializarea cu valoare iniţială, dar în C# / Java se permite.
Observaţie2: Dacă variabila nu este iniţializată la declarare atunci ea în C++ are valoare nedefinită, iar în C# / Java le nulifică.
- <declaraţii_funcţii_membre> – conţine secţiunea în care sunt definite funcţiile membre ale clasei care descriu comportamentul obiectelor de clasa respectivă.
o C++
§ <tip_retur><nume_fct>(lista_param_formali);
§ <tip_retur><nume_fct>(<lista_param_formali>){
<corp_functie>
};
o C# / Java
§ [<modificatori>]<tip_return><nume_fct>(<lista_param_formali>)
{
<corp_fct>
}
- <tip_retur> - tip predefinit sau definit de utilizator şi reprezintă tipul valorii returnate de funcţie. Dacă funcţia nu returnează nici o valoare(procedură) atunci tipul de retur este void
- <nume_fct> - identificator
- <lista_param_formali> - <tip><nume_param>[=Nul>]
La nivel de abstractizare în procesul de identificare a obiectelor , proprietăţilor şi comportamentului lor se face abstracţie de tipuri.
BD[2] :: Evoluţia metodelor şi tehnicilor de organizare
BD. Curs #2 :: 18.09.2007
- Fişiere de aplicaţii – Proiectanţii gestionau fişiere secvenţiale independente într-un mod izolat pentru rezolvarea problemelor particulare.
- Sisteme integrate – Sistemele de fişiere permit utilizatorilor prelucrarea datelor în comun.
- Baze de Date
- O bază de date este o colecţie de date împreună cu descrierea lor
- Sistem de gestiune a BD (SGBD) este un set de programe pentru prelucrarea bazelor de date.
- Independenţa logică – posibilitatea modificării structurii datelor fără modificarea programelor.
- Independenţa fizică – permite modificarea fizică pe suport a datelor fără schimbarea structurii datelor şi a programelor.
- Apar termenii: SysAdmin, Limbaj de interogare
Avantajele şi Dezavantajele de organizare a datelor
- În fişiere
|
Avantaje |
Dezavantaje |
|
- libertatea şi rapiditatea organizarii a datelor |
- Nr mare de fişiere - Dificultate în întreţinere |
- În Grupuri de fişiere
|
Avantaje |
Dezavantaje |
|
- Centralizarea prelucrării informaţiei - Independenţa fizică şi logică |
- Fişierele sunt proiectate numai pentru o singură aplicaţie - Duplicarea în mai multe fişiere - Dificultate de întreţinere |
- În BD
|
Avantaje |
Dezavantaje |
|
- Independenţa fizică şi logică a datelor de aplicaţii - Nr redus de repetări - BD asigură integritatea datelor - Există limbajul de interogare a datelor - Folosirea BD în reţea - User Interface |
- Complexitatea proiectării |
Nivele de organizare a datelor
- Structura virtuală
- Structura Logică
- Structura Fizică
SOD[1] :: Clasificarea sistemelor de calcul paralel
10.09.2007 :: Curs
Clasificarea Flynn
S-au folosit 2 noţiuni:
- flux de comenzi
- flux de date
I. SISD – Single Instruction Single Data
II. SIMD – Single Instruction Multiple Data
III. MISD – Multiple Instruction Single Data
IV. MIMD – Multiple Instruction Multiple Data
MIMD
- SMP
- Simetric Multi Processing
- Shared Memory Processing
- SMP – sisteme multiprocesor, care pot accesa un spaţiu de memorie comun
- Sisteme strâns conectate
- Maximum 128 procesoare
- Productivitate maximă – 200 mlrd operaţii pe secundă
- MPP
- Massivelz Parallel Processing
- Sunt slab conectate
- Au apărut mai târziu decât SMP
- 10 Teraflops per second
- Nr maxim de procesoare unite este
i. 8192 .- ASC
ii. 6144 – Blue Mountain
Spre deosebire de SMP în MPP, de regulă, procesoarele sunt procesoare universale
|
Nr |
Caracteristici |
RC |
MPP |
SMP |
|
1. |
Sistemul se poartă ca un calculator monoprocesor |
- |
+ |
+ |
|
2. |
Unul şi acelaşi sistem de operare este pe toate procesoarele |
- |
+ |
+ |
|
3. |
Câte sisteme de operare sunt in memorie |
N |
N |
1 |
|
4. |
Protocol de reţea în sistem |
+ |
+ |
- |
|
5. |
Se formează rând pentru efectuarea proceselor |
- |
- |
+ |
Caracteristici ale sistemelor distribuite
- Transparenţa de localizare: utilizatorul nu ştie unde se află resursele
- Transparenţa de migrare: resursele se pot deplasa în sistem
- Transparenţa de multiplicare
- Transparenţa de concurenţă: utilizatorii pot folosi resursele în comun în mod automat
- Lucrul paralel în sistem are loc fără intervenţia directă a utilizatorului
Altă Clasificare
- Calculatoare cu un singur procesor
- Workstations – UNIXlike; pîn la 4 procesoare
- SMP Super Calculatoare
- MMP
CLUSTER
I. Din computere obişnuite, care pot lucra în regim autonom
II. Cluster care nu poate fi dezunit
Metode de clusterizare
- Rezervare pasică – al doilea nod se include doar în cazul când iese din funcţie primul nod, considerat activ
- Nodul secund activ – al doilea nod poate îndeplini anumite funcţii în sistem.
- Noduri separate cu discuri proprii – datele sunt copiate de pe serverul activ pe cel pasiv
- Noduri separate cu discuri proprii şi comune
- Nodurile au acces la discurile
BD[1] :: Concepte de bază
BD. Curs1 :: 11.09.2007
Datele – material informaţional brut care poate fi ordonat, prelucrat, având în vedere diferite obiecte. În urma acestui proces de transformare a datelor se obţin informaţii.
Informaţiile – baza raţionamentelor şi experimentelor imaginate de mintea umană în scopul obţinerii de noi cunoştinţe.
Sistem Informatic – totalitatea metodelor, mijloacelor, privite ca un ansamblu integrat prin care se asigură desfăşurarea circuitelor informaţionale necesare conducerii unui organism social-economic.
O informaţie este o triadă a elementelor: entitate, atribut, valoare
- Entitatea – obiectul informaţiei
- Atributul – elementul de descriere a entităţii, caracterul sau o proprietate.
- Valoare – măsură a atributului.
Datele sunt reprezentarea simbolică a informaţiilor într-o formă convenţională, convenabilă unei comunicări. Prin tipul unei date se precizează mulţimea valorilor admisibile şi care se pot efectua.
Datele pot fi:
- simple sau structurate;
- statice sau dinamice.
Modul de organizare a datelor stabileşte pentru colecţia de date mecanismul de selecţie şi identificare a comportamentelor ei. Asupra unei structuri de date se pot efectua următaorele operaţii:
- creare
- consultare (acces la elementele structurii)
- actualizare
- copiere
- sortare
- ventilare (desfacerea structurii în 2 sau mai multe părţi)
- fuzionare (combinare a 2 sau mai multe structuri)
RC[2] :: Clasificarea retelelor
Clasificarea reţelelor. Deoarece exista diverse utilizări, costuri, capacitate, o clasificare ajuta simţitor la selectarea reţelei potrivite. Există variate clase de retele in funcţie de criteriu de clasificare:
1) Apartenenţa
a) Corporativă, private, închise
i) aparţin unei organizaţii
ii) sunt controlate de firme particulare
iii) afectează doar activitate sa
iv) au o parte publică
b) Publică (deschisă, de stat)
i) cu acces nelimitat
ii) orientate la deservirea oricărui utilizator
2) După viteză
a) 10MB-s
b) Mai putin de 100Mbsp
c) mai mult de 100MBps
3) Tehnologii de transmisie
a) cu difuzare
i) un singur canal de comunicare partajat de toate noduri
ii) mesajul poate fi adresat la un nod, un grup de noduri, toate nodurile
b) punct la punct
i) orice canal leagă o pereche de noduri şi dacă 2 noduri nu sunt legate direct ele pot comunica prin intermediul altor noduri
4) Metodă de acces
a) Reţele concurenţiale (cu acces probabilistic)
b) Reţele cu acces determinist
i) cu jeton in trecere
ii) Token ring
iii) Token passing
c) Reţele cu acces gestionat - reţele in care un administrator prelucrează interogările şi le realizează
5) După modul de interacţiune cu SO
a) Reţele de la egal la egal
i) Peer-to-Peer
ii) Reţele cu comunicaţii directe intre utilizatori in care toţi au drepturi de acces egale
iii) WorkGroup
b) Client (FrontEnd) – Server (BackEnd)
i) Aplicaţiile sunt distribuite pe mai multe echipamente
ii) Clienţii sunt staţii care cer executarea unor sarcini, serverele sunt staţiile care execută anume sarcini pentru clienţi. Prin intermediul serverului este posibila protecţie mai bună, control mai sofisticat al drepturilor de acces, optimizare mai ieftină a sistemelor.
iii) Se mai numesc Reţele ierarhice
iv) Serverul este vârful arborelui, care este un depozit permanent al resurselor partajate.
v) Serverul destinat dirijează accesul la resurse speciale (FTP, File, Mail, Proxy, Web)
vi) Arhitectura Client-server este standart
6) După aria de acoperire
a) LAN
i) Reţele private localizate într-o încăpere, la distanţă până la 10Km
ii) Au dimensiuni mici
iii) Timpul de transmisie limitat, cunoscut dinainte
iv) Ca regula mediul de transmisie consta dintr-un singur cablu
b) MAN
i) o extensie a LAN-ului
c) WAN (GAN)
i) o reţea care acoperă o arie geografică extinsă, tară, continent (GAN întreaga lume)
ii) folosesc căi de comunicaţie publice
iii) folosesc tehnologii alternative de comutare
iv) În reţele WAN este bine evidenţiată subreţeaua de comunicaţie, formată din linii de transmisie, canale, trunchiuri, cu rolul de transportare între acestea a biţilor si elementelor de comutare pentru a conecta 2 sau mai multe linii de transmisie
v) Noduri centrale – sisteme de comutare
(1) Switch
(2) Hub
(3) Bridge
(4) Router
(5) Gateway
7) După topologie
a) Prin topologie vom înţelege dispunerea fizica in teren a calculatoarelor, cablurilor şi a altor dispozitive din reţea precum si schema interconectării a calculatoarelor şi dispozitivelor de reţea.
b) Termenul topologie va avea mai multe sensuri
i) Topologie logică – cum sunt legate
ii) Topologie fizică – cum sunt amplasate
iii) Topologie de comunicare
c) Topologii de Bază
i) Magistrală (BUS)
(1) Cablu la care sunt conectate direct nodurile
(2) este utilizată doar ca mediu de transmitere, este pasiva
(3) Se mai numeşte BackBone
(4) In topologia magistrală semnalul transmis atinge toate calculatoarele, dar informaţia este primită doar de unul.
(5) Dacă se rupe cablu, nu mai lucrează reţeaua.
(6) Magistrala are o serie de caracteristici
(a) facilităţi de reconfigurare
(b) cost redus
(c) conexiune multipunct
ii)Stea(Star)
(1)fiecare calculator ,inclusiv serveru, sunt conectate la un nod central,numit HUB
(2)HUB-ul este centrul stelei
(3)Schimbul de date se efectuează prin intermediul HUB-ului
(4)Calculatoarele nu pot comunica direct intre ele.
(5)oferă resurse şi administraţie centralizată
(6)Dacă nodul central se defectează, cade întreaga reţea
(7)transferul de date se face punct-la-punct
RC[1] :: Concepte fundamentale. Terminologii şi clasificare.
1.1 Scurt istoric
1968 – ARPAnet prima retea formata din 4 calculatoare
1974 – A apărut prima versiune a protocolului TCP/IP
1984 – NFS – Strămoşul reţelei internet. INTERNET = International + Network.
1.2 Utilizările reţelelor
Cauzele : tehnologice, sociale, creşterea vitezelor, exigenţilor…
1.2.1 Caracteristeci de bază a unei reţele
a) Capacitatea(viteza)
b) Costul reţelei
c) Durata de răspuns la cerere(rata de intîrziere)
d) Fiabilitatea (siguranţa)
e) Gama de servicii în reţea.
*Serviciile de bază
- Conectare
- Schimbul de informaţie
- Creşterea gradului de fiabilitate
- Scalabilitatea
1.2.2 Scopul reţelelor pentru firme
- Partajarea resurselor şi a costurilor
- Creşterea fiabilităţii
- Economisirea banilor
- Scalabilitatea
- Cooperarea dintre grupuri de oameni aflate la distanţă.
1.2.3 Motivaţia reţelelor pentru oameni
- Accesarea informaţiei sau serviciilor la distanţă
- Comunicaţii interpersonale
- Divertisment
- teleactivităţi
1.3 Definiţia RC
O reţea de calculatoare constă din 2 sau mai multe calculatoare autonome interconectate cu ajutorul unor linii de comunicaţii în scopul partajării şi utilizării în comun a resurselor fizice,logice şi informaţionale.
Definiţie. Nod - echipament de calcul avînd funcţiile de stocare,tratare,transmitere de informaţie.
Subreţea – o parte a unei reţele mai mari
Subreţea – o totalitate de IP adrese
Subreţea – nodurile şi liniile de comunicaţii
Sursă – generează date pentru a fi transmise.
Emiţător – converteşte datele în semnale transportabile.
Sistem de transmitere – transmite semnalul către destinatar.
Receptor – converteşte semnalul recepţionat în date.
Destinatar – preia datele
1.3.1 Hardware de reţea
- plăci de reţea
- hab
- switch
- router
- punţi…
1.3.2 Software de reţea
- sistem de operare
- protocoale
- aplicaţii
1.3.3 Adresarea în reţea
Adresarea – este un concept de bază care face posibil schimbul între periferice, aplicaţii, terminale.
1.4 Clasificarea RC
to be continued…
PS [1] :: Spaţiul evenimentelor elementare. Algebra evenimentelor
Definiţie.Vom numi Spaţiul evenimentelor elementare orice mulţime Ω={w} elementele căruia w sunt evenimente elementare.
Remarcă.Intr-un experiment real evenimentelor elementare le corespund cazuri(rezultate) posibile ce se exclud reciproc.
Exemplu:
1.Aruncarea unui zar Ω={1,2,3,4,5,6}
2.Aruncarea unei monede de 3 ori Ω={bbb,bbs,bsb,sbb,sss,ssb,sbs,bss} , b=ban , s=stema.
Dacă Ω este finită Ω={w1,…,wn} sau Ω={w1,w2,..,wn,…} este numărabilă ,vom numi eveniment aliator orice submultime din Ω.
Notă: Evenimentele aliatoare se notează cu literile mari a alfabetului latin ,A,B,C..
În cazul cînd Ω - mulţime arbitrară, evenimente aliatoare vom numi numai submulţimile ce aparţin unei A (σ –algebră )
Vom numi Produs a două evenimente A,B, evenimentul A∩B(A•B) ce constă din evenimentele elimentare comune evenimentelor A şi B
Se numeşte Sumă a două evenimente A,B, evenimentul AUB(A+B) alcătuit din evenimentele elementare ce aparţin macar unui eveniment din A sau B.
Vom numi Diferanţă a două evenimente A,B, evenimentul A\B(A-B) alcătuit din evenimentele elementarece aparţin lui A dar nu aparţin lui B.
Evenimentul Ø se numeşte eveniment imposibil
Evenimentul Ω se numeşte eveniment sigur
Evenimentul Ā= Ω\A se numeşte eveniment opus
Evenimentul A şi B se numesc incompatibile dacă A∩B=Ø
Vom spune că evenimentul A implică B dacă A≤B.
Pentru evenimentele ataşate unui şi aceluiaşi experiment ca şi pentru submulţimi din Ω au loc următoarele proprietăţi:
1) A∩B= B∩A
2) AUB= BUA
3) A\(B∩C)=(A\B)U(A\C) etc…
Definiţie. Clasa de submulţimi A din Ω se numeşte algebră(de evenimente) dacă au loc 2 proprietăţi:
1) Ω€ A
2) dacă A,B€ A => A∩B€ A , AUB€ A, A\B€ A
Teoria grafurilor
Am gasit un site foarte bun despre Teoria Grafurilor, este explicat destul de clar si sunt si exemple.
P.S. Se deschide in Internet Explorer.
-
-
About
Acesta este unul din puţinele resurse de pe moldnet, care are ca scop să ajute studenţii de la Informatică să găsească informaţia necesară pentru a susţine examenele pe o notă suficientă, dar nu uitaţi că marea parte din lucru trebuie să o faceţi voi - să invăţaţi.
-
Orarul pentru azi
Marti
14:20 Java p/u Internet(c) L.Cracea 319/4a
15:55 Java p/u Internet(L) L.Cracea 314/4a
17:30 Java p/u Internet(L) L.Cracea 314/4aOrarul pentru maine
11:10 Grafica pe calc(L) Gh.Marin 145a/4
12:45 PSI(c) N.Magariu 18/2
14:20 Grafica pe calc(c) M.Cristei 421/4 -
Links
-
Statistics
-
FreeWM.ru - WebMoney нахаляву!